Patrie, onoare, demnitate

Zop Petru



Petru Zop s-a născut la 22 august 1961 în satul Tocuz, raionul Căuşeni, într-o familie de agricultori. Tatăl său Gherasim Zop s-a stins din viaţă în anul 1980. Mama sa Elena Ispravnic a educat șapte copii.

În perioada septembrie 1976-iulie 1977 studiază la şcoala tehnică profesională nr. 31 din Suvorov (actualmente Ștefan Vodă).

Activitatea de muncă o începe în septembrie 1977 în calitate de tencuitor în Căuşeni, în decembrie 1978 se angajează ca lăcătuş, specialist în domeniul sistemului de ventilare în secţia specială din Căuşeni.

În anul 1979 a absolvit 11 clase ale şcolii medii serale din Căuşeni.

În perioada 1979-1981 este mobilizat şi îşi satisface serviciul militar în cadrul unităţii militare nr. 3428 a forțelor armate sovietice.

Se încadrează în rândurile organelor afacerilor interne în mai 1982 fiind numit în funcţia de miliţian-şofer al plutonului motorizat al secţiei pază departamentală pe lângă Secţia afacerilor interne raională Căuşeni.

Urmează cursul de pregătire iniţială în cadrul Şcolii republicane de miliție din Chişinău.

În noiembrie 1989 este transferat în funcţia de miliţian de sector în cadrul aceleiaşi subdiviziuni. Din decembrie 1990 deţine funcţia de inspector de sector de miliţie interimar al Secţiei afacerilor interne raionale Căuşeni.

Pentru succese remarcabile în activitatea de serviciu, inclusiv în lupta cu criminalitatea, participare repetată la competiţii profersional-operative a fost distins în repetate rânduri cu diplome,recompensat cu premii băneşti, inclus în cartea de onoare.

Se caracteriza ca un angajat disciplinat, onest, curajos şi hotărât, conştiincios în îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu. În permanenţă îşi perfecţiona deprinderile specifice activităţii sale, era intolerant faţă de cei care încălcau ordinea publică, participa activ la descoperirea infracţiunilor, menţinerea ordinii publice şi sancţionarea contravenienţilor. A fost distins cu insigna „Serviciu impecabil” gradul III şi II.

Îşi creează propria familie împreună cu Ludmila, în familia cărora se nasc mai târziu doi copii, Nadejda şi Vadim.

Fiind un adevărat fiu al acestui popor, în 1992, un an de tristă pomenire pentru destinul acestui meleag, a răspuns fără pic de șovăială la apelul lansat. Aidoma miilor de conaționali, polițiști, militari, voluntari, s-a ridicat împotriva elementelor separatiste.

Pe data de 20 iunie 1992, în timpul confruntării angajaţilor poliţiei cu bandele de mercinari, a decedat sublocotenentul de poliţie Petru Zop.

Pentru faptele eroice, apărând integritatea şi independenţa Republicii Moldova, Petru Zop va rămâne în memoria generaţiilor viitoare.

A fost decorat post-mortem cu Ordinul „Ștefan cel Mare”.

Patrie, onoare, demnitate