CENTRUL  SOS  (Securitate Ordine și Stabilitate)

                     Asociația Obștească ”CREDINȚĂ PATRIEI”

                            

           NOTĂ  ANALITICĂ

     Tema : ”Separatismul în Republica Moldova și influențele lui în electorala din noiembrie 2020”

 

a 21 iulie 2020 s-au împlinit 28 ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 1992 de încetare a focului la r.Nistru. Prin semnarea acestui document, Federaţia Rusă şi-a recunoscut calitatea de stat participant la război, adică de agresor. Astfel, Acordul de încetare a focului, denumit oficial “Convenţia cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova” a fost semnat la Moscova de Președintele F. Ruse, Boris Elțin și Președintele R. Moldova, Mircea Snegur.

În așa mod s-au identificat clar și parțile implicate în război. Documentul prevedea încetarea focului, crearea unei „zone de securitate”, constituirea unor forţe de menţinere a păcii din militari ai Rusiei, ai Republicii Moldova şi ai regiunii separatiste numită convențional transnistria. A început să funcţioneze o Comisie unificată de control, de monitorizare a realizării Acordului.

În perioada războiului din anul 1992, trupele rusești, dislocate încă din perioada URSS în regiunea transnistreană, au participat la acțiuni militare de partea separatiștilor, în consecință, Moldova a suferit pierderea, de-facto, a unei părţi din teritoriu.

         Diplomația rusă, profitând de guvernările proaste și corupte de la Chișinău, a reușit să transforme statutul de agresor apoi si de pacificator. Urmare, separatismul din Moldova, datorită susținerii politice, militare și economice multilaterale a FRuse, a reușit o ascensiune uimitoare, reușind să-și consolideze impunător statutul.

Pe parcursul a cca 30 ani, în pofida eforturilor naționale și internaționale Rusia evită retragerea contingentului său militar din această regiune, invocând notificarea șantajabilă, stipulată pe neobservate în Acordul menționat, că ”retragerea trupelor ruse va avea loc după reglementarea politică a conflictului”. Adică, după obținerea atribuțiilor statale a Transnistriei, la ceia ce insistă categoric regimul tiraspolean.

S-a ajuns că guvernul legitim și constituțional al Republicii Moldova și autoritățile separatiste să fie recunoscute ca părți egale în negocieri. De-facto Rusia a ocupat acest teritoriu, mizând pe asigurarea sferelor sale de influență și oricare ar fi argumentele și circumstanțele va insista asupra prezenței sale în continuare.

Autoritățile constituționale, în scopul respectării drepturilor și libertăților cetățenilor, le-au asigurat tuturor doritorilor din regiunea separatistă, obținerea în mod gratis a documentelor de identitate a statului. Totodată, majoritatea cetățenilor acestei zone și-au perfectat acte impuse ale regimului separatist și ale Federației Ruse, ultima le-a asigurat eliberarea lor într-un regim simplificat și facilitar.

Până în anul 2014,doar o mică parte a cetățenilor din Transnistria, participau la scrutinele electorale, oraganizate de Chișinău. În scopul susținerii  politicienilor și partidelor pro-ruse, autoritățile separatiste și cele corupte din Chișinău, începând cu alegerile prezidențiale din 2014, au început să organizeze participarea organizată a cetățenilor cu drept de vot din regiunea transnistreană, la alegerile organizate de autoritățile moldovenești. Au fost obținute multiple dovezi, că participarea la scrutin și votarea opțiunii convenabile a separatiștilor are loc contra plată, prin coruperea acestui electorat. Astfel a apărut o situație, care pune în pericol suvernaitatea  și securitatea statului, influențând în mod ascuns, nelegitim, dar efectiv rezultatele electorale din Republica Moldova.

 

Vulnerabilităţi de securitate şi influienţa externă

 

Scrutinul electoral din noiembrie 2020 a evidenţiat încă o dată că, Republica Moldova a ajuns într-o zonă de risc permanent, fiind supusă unor vulnerabilităţi grave de securitate, înlăturarea cărora necesită eforturi esenţiale atât prin consolidarea factorului intern, cât şi cu suportul partenerilor externi ai Republicii Moldova.

Astfel, sub pretextul asigurării misiunii de pacificare, Federaţia Rusă își asigură prezenta în teritorii depărtate de frontierele sale, dar aproape de dislocația militară a Alianței nord-atlantice și cu oportunități de stăvilire a extinderii comunității UE.

Multiple exerciţii militare ale contingentului rus din transnistria cu elemente de ofensivă şi operațiuni de forţare a râului Nistru, denotă existenţa unui plan de invazie militară a restului teritoriului Republicii Moldova.

Autoritățile moldovenești optează pentru evacuarea contingentului militar al FRuse, substituirea misiunii de pacificatori cu una internațională, fără prezența persoanelor înarmate, asigurarea circulației libere a cetățenilor, prin consolidarea capacităţii de apărare a statului cu implicarea nemijlocită a partenerilor externi, în special al României.

Trecând de aspectul militar de vulnerabilitate, autoritățile ruse au testat împotriva Republicii Moldova o nouă forță, care s-a manifestat în recenta campanie electorală, prin mobilizarea organizată a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi la muncă nu doar în Federaţia Rusă, dar şi a locuitorilor regiunii transnistrene, pentru a-şi da votul pentru favoritul Moscovei.

În acestă tactică se încadrează şi utilizarea surselor mass media din Republica Moldova, în special a posturilor TV controlate de Moscova, care în campania electorală au dus o propagandă activă, utilizând metode de manipulare, dezinformare a cetăţenilor, precum şi elemente de denigrare a contracandidaţilor cu aspiraţii europene.

Analizând vulnerabilităţile de securitate e de menţionat rolul negativ al majorității asa-ziselor elite politice, care s-au format după proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Sunt relevante, în acest sens, informațiile Centrului de investigații ”Dossier” din Rusia, efectuate de comun cu Agenția ”Rise Moldova”, privind impactul asupra securității statului prin acțiunea fostului președinte Dodon, care în februarie 2019, înainte de Conferința de securitate de la Munchen, prin ambasadorul rus în Moldova, Oleg Vasnețov, i-a transmis generalului rus Cernov (Serviciul rus de Informații Externe), textul dicursului său și un set de documente ce vizează problemei transnistrene și dezvolatrea cooperării RM cu Occidentul și Rusia. Investigația dezvăluie aspecte strigătoare la cer, care se impun a fi verificate, de organele competente a țării, pentru a clarifica aspecte, aflate  la limita infracțiunilor deosebit de grave.

Influențele cu pericol de securitate economică, se relevă și prin tactica permanentă a autorităților ruse de accesul selectiv al agenţilor economici pe piaţa rusă, adică după criteriu politic de fidelitate. Exemplu agenţilor economici din Transnistria, Găgăuzia, selectați special, la spatele cărora se află reprezentanţii locali ai politicului pro-estic, suținuți cu facilități economice de export pe piaţa rusă, în timp ce ceilalți sunt blocaţi prin diferite mecanisme de embargou, interdicții  la marfurile şi produsele moldoveneşti.

A devenit evident că, Federaţia Rusă realizându-şi interesele geopolitice, utilizează arsenalul disponibil de intervenție non-militar; metode hibride, informaţionale şi economice, având drept scop menţinerea Republicii Moldova în spaţiul său de influenţă și control. În consecință, unii lideri corupți și formațiunile lor politice, nu doar susțin și alimentează manifestările separatiste, dar au făcut alianță cu administrația tiraspoleană, în realizarea intereselor externe. În acest context sunt declarațiile publice ale PSRM, că ”transnistria e în pericol și ar putea suferi o catastrofă umanitară fiindcă noile autorități chișinăuene, de comun cu cele din Kiev, ar putea impune o blocadă economică secesioniștilor”.  Mesajul fals a fost preluat rapid de unii lideri politici influenți din Moscova, făcînd declarații dure împotriva noului Președinte al Moldovei.

Acoperindu-se cu diverse doctrine ( comuniste, socialiste, liberale, naţional liberale, democrate s.a.), şi idealuri râvnite ( reunirea ), majoritatea elitelor Republicii Moldova au jucat şi joacă un rol disructiv în destinul țării. În luptă lor politică, în special cea electorală, ele au urmărit cu prioritate, scopuri personale, fiind responsabili de saracirea populaţei, migraţia forţată, sustragerea în proporţii deosebit de mari din patrimoniul naţional, inclusiv furtul ,,miliardului”.

Acțiunile sporatice ale structurilor competente, au dovedit, că unele elite au fost și sunt folosite de către serviciile speciale străine, în caliatate de agenţi de influenţă, menirea cărora a fost de a denigra şi a descuraja populaţia în acțiuni consecvente cursului geostrategic al țării.

Ingerințele din exterior la scrutinele din Moldovei și-au atins multe scopuri - societatea moldovenească a devenit divizată între cetăţeni cu aspiraţii pro ruse şi pro europene, devenind un exemplu rușinos, în nemijlocita vecinătate a comunității UE, de țară oscilantă, nehotărâtă, în cursul său strategic, cu rateuri de șanse istorice, prejudicii de stagnare economică, în dezvoltarea şi stabilitatea statului.

Victoria electoratului pro-Vest în scrutinul din noiembrie 2020, a dovedit vitalitatea speranței, capacitatea mobilizării majorității electoratului, în instaurarea la Președinție a unui candidat devotat cursului european.

În perioada preelectorală și în special după ea, s-a dat start unor vehiculări minciunoase și provocatoare, că Republica Moldova ar fi ostil influențată din Vest, menționîndu-se îndeosebi rolul SUA, a țărilor NATO, a Romîniei,  invocându-se falsul, că Moldova a ales cursul spre UE și NATO pentru a face alianță împotriva Rusiei.   

Adepții pro-estici menționează îndeosebi rolul Ambasadei SUA, care poate ar fi discutabilă pentru unii, dar acțiunile ei au fost făcute publice, dovedindu-se a fi orientate la eliminarea unor confruntări în masă a populației, respectarea drepturilor electorale a tuturor cetățenilor. Chiar și anularea hotărârii de alocare a terenului de construcție a fostului stadion republican sub construcția noii Ambasade a SUA, nu a generat reproșuri sau amenințări /care ar fi justificate de SUA/, de contestare și riscuri de pierderi financiare enorme pentru Republica Moldova. Este mai mult decât evident, că operațiunea ”stadionul” a fost elaborată cu concursul serviciilor speciale de peste hotarele republicii, vizând subminarea relațiilor de prietenie cu principalului partener strategic al Moldovei - SUA.

Ar fi necesar de menţionat că, influienţa proceselor din Republica Moldova, care vin din partea partenerilor occidentali poartă un caracter uman şi civilizat, nu sunt selective pentru careva grupuri politice sau economice, şi deci nu sunt percepute ca un amestec în treburile inderne ale statului şi respectiv nu ar prezenta un pericol asupra suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, în comparaţie cu acțiunile și manifestările dubioase din Est. Evident, experiența țărilor din familia europeană relevă, că nu toate cerințele și condițiile impuse sunt populare și acceptabile, dar Moldova se arată disponibilă a confrunta dificultățile de aderare la UE, concomitent, nu identifică procese democratice, de echitate, corectitudine în comunitatea Estică.

Oricum, alegerea populației în scrutinul din noiembrie 2020 ar trebui de interpretat NU ca un pericol pentru FRusă, dar ca o posibilitate de a transforma Moldova într-un pod de legătură între Est și Vest. E simplu de observat, că fiind la frontiera sferelor de influență a puterilor mari, Moldova preferă și poate fi un teren atractiv al schimburilor comerciale, a detensionării relațiilor puterilor mari, decât al confruntărilor ostile.

 

Concluzii

 

Ingerințele străine de anvergură în ultimul scrutin electoral, cu un instrumentariu divers de arme hibride /cu lideri politici corupți, operațiuni ale serviciilor speciale străine, mobilizarea participativă a populației din regiunea separatistă/, AU EȘUAT, în a menține instituția prezidențială din Moldova, sub controlul actualului regim al FRuse.

Patriotismul cetățenilor Republicii Moldova, respectul fața de valorile democrației și aspirațiile euro-atlantice au adus victorie la scrutinul prezidențial din noiembrie 2021.

 

Totodată, la acest scrutin s-a dezvăluit, în premieră, încercarea folosirii organizate a locuitorilor din zona separatistă în lupta pentru puterea politcă în Republica Moldova și oportunitatea utilizării acestei experințe în alte țări molipsite de secesionism.

 

După înfrângerea zdrobitoare la acest scrutin, a susținătorilor cursului euro-asiatic din Moldova se așteaptă schimbari de atitudini, noi abordări în strategiile autorităților din Kremlin la următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova, care se relevă a fi de cotitură în destinul țării - spre Est sau Vest.

 

Strategiile de influență în Moldova ale autorităților FRuse, prin susținerea separatismului, insistența prezenței militare în zona transnistreană, ingerința ostilă în treburile interne ale statului, șantajul economic si energetic, coruperea, convertirea și recrutarea elitelor politice, amenințări tot mai fățișe ale unor oficiali ruși, se percep ca fiind dușmănoase, de tot mai mulți cetățeni ai Moldovei, inclusiv de vorbitorii de limba rusă, ruinează rămășițele relațiilor de prietenie, îndepărtându-i tot mai convingător de zona Estică.

 

Cârdășia autorităților tiraspolene și agenturii Kremlinului de la Chișinău, pentru mobilizarea populației din transnistria, de participare la alegerile din Moldova, pentru susținerea unui candidat pro-moscovit, a avut și efecte surprinzătoare, provocând ”trezirea” nemaivăzută și multașteptată a multor alegători pasivi, în special a celor din diasporă.

 

Acceptarea autorităților separatiste de participare la alegerile din Chișinău, e și dovada eșecului de recunoaștere internațională a enclavei, transformării ei într-o monedă de schimb a marilor puteri în lupta pentru sferele de influență. Mulți participanți la vot, trăitori din transnistria nu conștientizează sau nu doresc să vadă, că sunt folosiți în cel mai josnic, rușinos și umilitor mod, ca măcar cu voturile lor, să mențină la putere în Chișinău un regim obedient Moscovei.

O grupă de veterani si sipatizanți ai lor, în scopul împiedicării participării organizate a separatistilor la electorala din noiembrie 2020, au încercat blocarea participării lor organizate la scrutin. Această initiativa a veteranilor, nu are nimic comun cu incălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor cu drept de vot, cum încearcă s-o trateze unii. Veteranii au identificat această soluție pentru a stopa votul manipulatoriu și corupt al transnistrenilor, admis de autoritătile docile din Chisinău. Mobilizarea acestei categorii de alegători prin corupere s-a dovedit, într-un mod clar, la un birou electoral din localitatea Sănătăuca /raionul Florești/, unde li se refuza aplicarea ștampilei, "votat" în anexa buletinului de identitate a transnistrenilor. Revolta lor colectivă și publică se argumenta, că ”fără dovada participării la vot” nu vor primi recompensa bănească pentru participare la scrutin.

Oricu, organizarea blocării participării cetățenilor din transnistria la scrutin este discutabilă, deoarece pe lângă efectele pozitive intuite, măsura prezintă pericol de instabilitate, incalcă dreptul la libera exprimare a multor cetățeni, iar selecția celor "corupți de regimul separatist" este aproape imposibilă. Se impugn elaborarea și aplicarea de către autorități a unor măsuri mai echilibrate. Și apoi, de ce societatea civila trebuie sa substituie activitatea organelor competente (SIS-ul, MAI-ul, CEC-ul, Biroul de Reintegrare, Audiovizualul, Teleradio). Cum să asiguram dreptul de participare a cetatenilor la votare, in special a celor din transnistria, făra a le impune cetățenilor responsabil "coridorul" umilintei, sau ceva similar.

Influențele electorale din exteriorul țarii sunt vizibile poate ca niciodată, dar și noi suntem responsabili de atitudine simplistă, neconsecventă, imprudentă, fața de electoratul transnistrean. Pe parcursul a cca 30 ani, mass-media moldovenească, presa, alte mass-media, așa și nu sunt prezente in spatiul informațional al regimului secesionist. Toate discuțiile în cadrul Comisiei Unificate de Control, ințelegerile avute, inclusiv la nivel înalt, nu au fortificat nicicum procesul de liberalizare a spațiului informațional secesionist.

Autoritățile chișinăuene au eliberat gratis documente de cetățenie transnistrenilor, dar poate trebuia mai selectiv realizat procesul, nu chiar pentru toți doritorii. Cum ar fi - functionarii structurilor paralele de forță și celor din administrația separatistă, a participanților la acțiuni militare împotriva structurilor constituționale, a celor vinovați de acțiuni antistatale, etc. Poate este oportună revenirea la analiza acestor fapte, ca greșeli strategice și propuneri de remediere !? Oricum - prea multe sechele au rămas, pe acest teren, de la fostele guvernări.

 

"Votul separatist" nu a pastrat fotoliul Presedinției in mânile socialistilor, dar eiforia victoriei trebuie evitată. Armele separo-hibride doar au fost testate si pot fi folosite ca experientă in alte țări ; în transnistria, din cei cca 220 mii persoane cu drept de vot, cca 26 mii l-au susținut pe Dodon și cca 4 mii pe Maia Sandu. Din cei cca 300 mii cetateni moldoveni din Rusia au votat doar cca 5 mii pentru Dodon. Fostul Președinte, firește, cu palmaresul acțiunilor sale compromițătoare, a fost penalizat de electoratul moldovean, dar a fost ignorat neoficial, de autoritățile moscovite și cele tiraspolene. Răuvoitorii Moldovei au înțeles, că fostul Președinte s-a compromis totalmente și e necesar a pune accentual, la alegeri parlamentare, pe alt lider docil regimului moscovit. Atunci și potențialul electoral din transnistria, nevalorificat de adversarii Moldovei, se așteaptă a fi mobilizat in susținerea noii candidaturi și formațiuni politice la scrutinul parlamentar. Probabil, nu întâmplător, anumite miscări politice, cu esență de separatism, de acum se manifesta tot mai activ și la nordul Moldovei.

 

O bună parte a populației, în special a celei vorbitoare de limbă rusă, beneficiind de posibilitățile, facilitățile programelor de vecinătate cu țările UE,  recunoaște tacit prioritățile și performanțele acestui curs de dezvoltare strategică a statului, dar de-facto, fac alianță cu regimul separatist, susținând tradițional cursul pro-estic al republicii.  Această categorie de elctorat, de regulă, percep procesul electoral ca o solidaritate de origine etnică, de alianță cu Rusia în confruntarea cu comunitatea țărilor UE și NATO. 

 

Ingerinta externă in procesul electoral al Moldovei și in special - prin intermediul serviciilor speciale, s-a transformat dintr-o activitate conspirativă (specifică intelligence-ului) în una deschisă, sfidătoare. Amploarea acestor actiuni, aflate în unison cu declarațiile oficiale ale autorităților FRuse, în special după petrecerea scrutinului, permanența si agresivitatea lor, alimentează manifestățrile de destabilizare a țării.

Colaboratorii serviciilor speciale ce activează și sub paravanul organizațiilor neguvernamentale, cultural și de știință - "Изборгский клуб", "Centrul de Studii Strategice", ”Institutul de Cecetări Social-Politice și Dezvoltări Regionale” (ИСПИРР), ”Centrul de Știință și Cultură Rusă” în Moldova, și filiala din Tiraspol a Institutului țărilor CSI, de acum sunt convocate în transnistria și pregătesc strategii mai adaptate situației, măsuri și contrmăsuri pentru electorala parlamentară din Moldova.

 

Folosiea ”rezervei de electorat” pro-rus din teritoriul transnistriei în scrutinul electoral din noiembrie 2020, a dovedit încă o dată, că regimul separatist, așteptându-și momentul istoric prielnic, pentru recunoasterea internatională, sau alipirea/anexarea, după exemplu Osetiei de Sud și Abhaziei, este nu doar ostaticul intereselor ruse, dar și ”vârful de lance” al regimului moscovit,  prezintă un pericol de securitate pentru Republica Moldova și stabilitatea regională, fiind gata să întreprindă oricare acțiuni dușmănoase, impuse din exterior.

 

Preferințele electorale pro-Vest, a populației Moldovei, devin tot mai pronunțate datorită nu doar atractivității comunității europene ( valorile democratice, susținerea economică),  cât din pricina agresivității, dușmăniei, șantajului economic și atacurilor permanente la integritatea teritorială a țării, susținerii camuflate în trecut și tot mai fățișe în prezent, a separatismului transnistrean, de către FRusă. Devine tot mai clar, că ”evadarea” Moldovei din sfera ei de influență, obținerea dreptului de alegere, nu poate avea loc fără susținerea internațională, poate chiar prin medierea puterilor mari.

 

 

 

 

                                         

 

                                                  Opinia expusă reprezintă, in exclusivitate                      

                                          convingerile și opinia autorului (autorilor) în  

                                          rezultatul studiului, analizei, cercetării efectuate și  

                                          poate fi diferită de cea a publicului cititor.

                                                  Persoanele fizice sau jjuridice, care preiau   

                                          texte din informatia expusă, vor indica sau             

                                           nominaliza sursa. Preluarea integrală a informației,         

                                         care poate conține și alte compartimente, se va face            

                                        in baza unui acord cu Centrul SOS.

.

 

.