Patrie, onoare, demnitate

Perju Iurie



Iurie Perju s-a născut la 1 martie 1953 în satul Cobusca Veche, raionul Anenii Noi, într-o familie de muncitori.

În anul 1970 absolveşte şcoala medie din satul natal. Activitatea de muncă o începe în iulie 1970 în calitate de tâmplar la Direcţia orăşenească Chişinău de reparaţie a locuinţelor.

Este mobilizat de organele abilitate în mai 1971 şi îşi satisface serviciul militar până în iunie 1973, iniţial în calitate de cursant în unitatea militară nr. 52230, apoi de comandant de tanc în unitatea militară nr. 28928 în oraşul Borisov, regiunea Minsk, RSS Belarus.

În decembrie 1973 este angajat în calitate de muncitor la Combinatul de carne din Chişinău.

În anul 1974 decide să-și continue studiile la Şcoala medie specială de miliţie din Chişinău pe care o absolvește în 1976, fiind repartizat la serviciu în funcţia de inspector de sector al Secţiei afacerilor interne din orașul Bender. În decembrie 1979 este transferat la funcţia de inspector al secţiei urmărire penală în aceeaşi subdiviziune. În iunie 1986 a fost avansat în funcţia de inspector superior de anchetă tot acolo.

Setea de cunoştinţe şi nevoia de perfecţionare a nivelului măiestriei sale profesionale îl determină să studieze aprofundat jurisprudenţa. Astfel, în anul 1988 absolveşte secţia cu frecvenţă redusă a Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Chişinău.

Pentru participare activă şi acţiuni iscusite în reţinerea infractorilor, succese mari în activitatea de serviciu şi participare la competiţii sportive, a avut un şir de distincţii (diplome de onoare, premii băneşti, „mulţumire”). De asemenea, a fost distins cu insigna „Pentru serviciul impecabil” gradele III şi II.

În urma decretării a stării de urgență în martie 1992, maiorul de poliție Iurie Perju depune un raport pentru a fi detașat la menținerea ordinii de drept și apărarea cetățenilor din localitățile de est a Republicii Moldova. Astfel, în ziua de 12 iunie 1992 în timpul luptelor cu mercenarii în oraşul Tighina, maiorul de poliţie Iurie Perju a căzut cu moarte de erou, manifestând bărbăţie şi eroism.

A fost decorat post-mortem cu Ordin „Ștefan cel Mare”.

Patrie, onoare, demnitate