Patrie, onoare, demnitate

Calmaţui Anatolie



Anatolie Calmaţui s-a născut la 29 august 1950 în satul Ustia, raionul Glodeni, în familia lui Vladimir şi Alexandra Calmaţui.

După ce a absolvit 9 clase (8 clase la Şcoala Medie din s. Ustia şi, succesiv, clasa a IX-a a Şcolii Medii din s. Obreja Veche, raionul Făleşti), a urmat cursurile Şcolii Tehnico-Profesionale din Rodnikovka, regiunea Aktiubinsk – Kazahstan.

         Mobilizat în armata sovietică în mai 1969, şi-a încheiat serviciul militar în mai 1971, în calitate de comandant de grupă, în cadrul unităţii militare 71055.

În iunie 1971, se încadrează în rândurile organelor afacerilor interne, exercitând funcţia de controlor la Izolatorul de detenţie preventivă nr. 3 al MAI şi încheind-o în noiembrie 1973 când i-a expirat termenul contractual.

Un an mai târziu, se reîncadrează în sistemul organelor afacerilor interne, fiind numit în funcţia de miliţian, apoi, miliţian de sector al Detaşamentului Secţiei pază departamentală, după care, în ianuarie 1990, este numit inspector de sector în  Secţia afacerilor interne din Bălţi.

Dorinţa de a-şi ridica nivelul de pregătire profesională l-a adus, în noiembrie 1976, în aulele Şcolii Republicane de Pregătire Iniţială a Efectivului Inferior şi Mediu al MAI al RSSM pe care a absolvit-o în martie 1977.  Mai târziu,  în anul 1988, a  absolvit Şcoala Medie Specială de Miliţie din Chişinău.

În noiembrie 1983 - iunie 1984,  lucrează  în calitate de agent de asigurare la Inspectoratul de  Asigurări de Stat.

Anatolie Calmaţui s-a remarcat ca un bun şi disciplinat lucrător, un coleg receptiv, săritor la nevoie, exigent faţă de sine şi de subalterni, se descurca cu brio în cele mai dificile situaţii.

Pentru profesionalism şi serviciu ireproşabil în sistemul afacerilor interne,  Anatolie Calmaţui a fost decorat cu medalia „Pentru serviciul impecabil”, gradele III, II şi I. Bravul ofiţer de poliţie  a dat dovadă de curaj şi bărbăţie în descoperirea mai multor  infracţiuni, drept care, în repetate rănduri i s-au adus mulţumiri şi a fost recompensat cu premii băneşti.

Prima dată, locotenentul-major de poliţie Anatolie Calmaţui a luat parte la astfel de acţiuni  în martie 29 - 4 aprilie 1992. A doua şi ultima oară, când, pe data de 9 mai 1992, în componenţa Companiei de Poliţie a Secţiei de Poliţie Bălţi, s-a îndreptat spre satul Corjova, raionul Dubăsari, având ca misiune să contribuie la efortul comun în lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Republicii Moldova, a populaţiei paşnice contra atacurilor formaţiunilor banditeşti de gardişti şi cazaci de peste Nistru.

Formaţiunile de poliţişti moldoveni fiind numeric în minoritate, în ziua de 20 mai 1992, aproximativ la ora 11.30, postul nr. 1 din satul Corjova a fost atacat de maşini blindate ale inamicului, lt.-major Anatolie Calmaţui fiind rănit mortal în regiunea capului şi  decedând în timp ce era scos de pe câmpul de luptă.

Aşa a luat sfârşit, prematur, viaţa a încă unui tânăr patriot moldovean, patriot-martir. Este  datoria noastră sfântă, cât şi a  generaţiilor ce vor urma de a avea mereu în conştiinţă, în inimă şi suflet fapta sa de vitejie şi eroism.                                                                                             

Prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 188 din 24 august 1992, locotenentul-major Calmaţui Anatolie a fost decorat post-mortem cu Ordinul „Ştefan cel Mare”.

Patrie, onoare, demnitate